Splendoarea Naturii
Acum ,când soarele
apune
şi norii pleacă de pe cer,
Apare luna dintre
stele ,
frumoasă ca un
giuvaer.
Ea pare mare –n
întuneric,
Lucind semeţ la
răsărit,
Întreaga noapte se va
duce,
Spre viitorul
asfinţit.
Concert dau greierii
în iarbă,
Concert dau broaştele
în iaz,
Mai urlă lupii în
pădure,
Ciobanu-n stâna este
treaz;
Îşi face planuri
pentru mâine
Să-şi scoată turma pe islaz,
Să-şi priponească
calul sur,
Legat cu lanţul de
grumaz.
În cuiburile
încropite,
printre salcâmii din
lizieră,
O ciocârlie doarme
dus ,
Iar puii stau pe
etajeră.
Cum se va face
dimineaţă,
Ea va ieşi să-şi
cânte trilul,
Bărbaţii vor pleca la
muncă,
Mama-şi va alăpta copilul.
Cosaşii îşi vor bate
coasa
Şi vor pleca cântând
la câmp,
Să dea o brazdă pe
răcoare
Şi să manace sub un
dâmb.
În iaz, sar peştii ca
nebunii,
Fac valuri şi chiar
tumbe mari,
Pe mal, cu undiţă la
pândă,
Stă mică ceată de
pescari.
În codrul des, din
apropiere,
Un vânător îşi scoate
puşca,
Nu-i vânt nici pic de
adiere,,
Aproape se aude
musca.
Două, trei gloanţe
slobozise,
Se-aude-un zgomot
înfundat,
Mai mult ca sigur,el
,ucise
Cam cel mai valoros
vânat.
Ziua s-a dus
,e-aproape seara,
Acasă pleacă vanătorul,
O căprioară a-mpușcat
,
Iar mai târziu şi
căpriorul.
Botoşani -16.01.2014